Comments on: de iarnă

By: Andreea Elena Agachi

Andreea Elena Agachi — Wed, 17 Dec 2008 16:10:23 +0000

Acuma, Mihai, după avizatele critici ale lui Dumi, nu mai e rost de nimic decit că… NE PLACEEEEE!!!!
Ce colind, bre? Vreau şi eu sa vad….

By: Dumitru Agachi

Dumitru Agachi — Wed, 17 Dec 2008 05:43:40 +0000

Unde e Colindul Stefanei ? Nu-l mai gasesc pe blog, mi-a placut cind am citit ieri, m-a intristat, o jumatate de zi mi-am tot amintit… imbatrinim si noi…

By: mihai

mihai — Tue, 16 Dec 2008 07:48:34 +0000

Merci, Dumi. Ei, n-are ea chiar asa o dimensiune mitica, cum o faci tu sa para. Shcomarla e tot ceea ce ne indeparteaza de lucrurile esentiale.

By: Dumitru Agachi

Dumitru Agachi — Tue, 16 Dec 2008 06:41:37 +0000

Iarna pare că a lovit rău în poet ! Parcă a aşteptat (Iarna ?, Poetul ?) ca energiile poetice să se adune iarăşi, de pe unde or fi fost ele risipite…
Nu mai spun că am căutat în Dex cuvântul « şcomârlă » şi am rămas surprins câte conotaţii poate să aibă: „şcomârlă, şcomârle, s.f. (reg.) 1. fum, miros înecăcios rezultat din arderea mâncării sau a grăsimilor. 2. mâncare făcută din peşte sărat. 3. lulea. 4. (în forma: scomârlă) noroi. 5. sfoară. 6. (în forma: scomârlă) om, animal foarte slab.”
Iar poemul tău Mihai cuprinde în burta lui, pare-se, toate înţelesurile termenului şi încă şi un halou de mister, de nemargini de stepe, încât am văzut dintr-o dată (şi m-am cutremurat) fiinţa mitică al cărei nume propriu ar putea fi Şcomârlă…
Aduci câteodată în poeme cuvintele acestea vechi, regionale spune dicţionarul şi cât de universale în seva lor ancestrală, încât, vorba lui Noica, ar trebui să dăm seamă în lume pentru ele sau măcar pentru lenea noastră de uituci.